Daca despre infectia cu Covid-19 auzim noutati la fiecare buletin de stiri, despre efectele secundare ale bolii (sau ale tratamentului), se vorbeste mult mai putin. Sau chiar deloc. De asemenea, miile de infectati zilnic sunt prezenti in orice bula de Facebook, dar sutele de mii de pacienti vindecati isi continua viata in anonimat, singuri in fata unor provocari imense.
Una din aceste provocari este stigmatizarea lor de catre vecini, prieteni sau chiar medici. Fiori reci ii trec pe acestia cand afla ca in fata lor sta o persoana ce a trecut prin cea mai celebra boala a inceputului de secol XXI. “Oare mai este bolnav?” , “Oare nu a iesit din spital fara sa fie vindecat?” , “Daca testele negative au fost fals negative?”. Acestea sunt intrebarile care ii bantuie pe cei aflati in preajma celor care au trecut prin boala. Iar reactiile provocate de aceste intrebari sunt diverse. De la izolare sociala, la refuzul de a presta anumite servicii (inclusive medicale) pentru acestia. Priviti ca niste veritabili “leprosi” , pacientii vindecati de Covid-19 constituie o noua categorie de pacienti pentru medicii din toata lumea. Nimeni nu stie in ce fel le va afecta aceasta infectie bolile pe care le aveau. Fie ca vorbim de boli de piele, de cancere, de boli autoimune sau de afectiunile cardio-respiratorii. Pur si simplu nu se stie.
A doua mare provocare a acestor pacienti este ca, desi au teste negative, cosmarul lor este departe de a se fi terminat, insa nu au unde sa se adreseze pentru problemele lor. Si da, se intampla si in Romania. Sute de oameni isi expun experientele post-vindecare pe grupurile de Facebook si toti reclama acelasi lucru: nimeni nu ii crede, sau nimeni nu le spune ce sa faca.
Un studiu realizat in Bergamo, Italia, printre cele mai afectate zone de Covid-19 in primavara acestui an, a aratat ca mai mult de jumatate din pacientii diagnosticati in spitale cu teribila boala, inca prezinta semne si simptome, la mai bine de 6 luni de la vindecare. De la afectarea plamanilor, pana la dificultati de functionare a sistemului circulator, pacientii au descris in detaliu ceea ce au confirmat analizele medicale de sange si imagistice. Cicatricile din plamani, circulatia arteriala proasta, probleme de tensiune, sau chiar impiedicarea functionarii normale a ficatului si rinichilor, se traduc in viata de zi cu zi printr-o stare de oboseala accentuate, prin lipsa rezistentei la efort, sau prin imposibilitatea de a gandi limpede. Un alt studiu, efectuat in Germania, confirma aceste lucruri, aratand ca 80% din pacientii vindecati continua sa prezinte probleme cardiace la luni bune de la vindecare.
Problema se complica, daca ne gandim ca testarile in masa efectuate in Italia au demonstrat ca un sfert din locuitorii orasului Bergamo au dezvoltat anticorpi pentru Covid-19, trecand deci prin boala. Adica mult mai multi decat cei care au ajuns in spitale si care au fost luati in evident. Coroborand aceasta informative cu ghidurile Centrului pentru Prevenirea Bolilor din SUA (C.D.C), care spun clar ca inca nu se cunoaste mecanismul prin care oamenii dezvolta acesti anticorpi sau cat anume ofera ei protectie celor infectati, putem deduce ca efectele pe termen lung ale infectiei cu Covid-10 sunt departe de a fi cunoscute pe deplin si ca este mai mult decat necesar sa dam atentie acestei noi categorii de pacienti. Tratamentul celor care au fost infectati si au trecut cu bine prin boala, se pare ca nu se opreste odata cu testele PCR negative. Este nevoie de un sprijin antiinflamator sistemic si anticoagulant pe termen mediu, sau lung, spun deoacamdata specialistii. Cat de lung, sau cat de specific, este tot o chestiune de opinie. Daca ne gandim ca de la debutul pandemiei pana in prezent au fost folosite peste 80 de medicamente in incercarea de a trata boala, avem imaginea unui veritabil joc de-a baba oarba.
Un articol stiintific publicat de catre Societatea Europeana de Cardiologie trage concluzia ca infectia cu Covid-19 este, pana la urma, o boala cu substrat endotelial. Adica, afectarea de la nivelul vaselor de sange provoaca ulterior efecte negative in organe. Acesta este si motivul pentru care, in prezent, studiile citate propun tratamente antiinflamatorii, anticoagulante si antiagregante, mai mult decat antivirale.
In tot acest tablou, terapia cu ozon, efectuata conform recomandarilor societatii de profil la nivel mondial, pare a fi o solutie complementara extreme de viabila. Pe scurt, terapia creste nivelul de oxigen din sange, creste vascularizatia si scade inflamatia la nivel sistemic. La nivel stiintific, puteti downloada la finalul articolului cateva materiale stiintifice publicate in ultimele luni si care demonstreaza efectul ozonului in tratamentul pacientilor infectati cu coronavirus, explicand si mecanismele prin care acesta se produce . De asemenea, pentru cei doritori, la finalul fiecarui articol exista o bibliografie extinsa , care le poate largi orizontul cunoasterii in domeniul ozonoterapiei.
Deja, in cadrul clinicii Skinmed, am avut mai multi pacienti aflati in situatia de mai sus, infectati in lunile martie-aprilie, care prezentau efecte secundare ce variau de la oboseala cronica pana la dificultati de respiratie, ameteli, dureri articulare. Procedura aplicata a fost autohemoterapia majora, prin care se recolteaza o cantitate de 150 ml de sange, intr-un kit special, care se imbogateste cu ulterior cu ozon si este reintrodus in circulatie pe aceeasi cale intravenoasa pe care a fost recoltat. Atentie: se introduce doar sangele imbogatit cu ozon, nu gazul simplu.
Linkuri utile:
➡️ https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/lab/resources/antibody-tests-guidelines.html